http://paintthelifeinblack.blogspot.com/ de Enache Diana Ioana este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-Fără Opere Derivate 3.0 România.
Permisii dincolo de aria acestei licente ar putea fi disponibile la http://paintthelifeinblack.blogspot.com/.

                    ...si ploua
Doi ochi mari
si-un cantec surd,
o vioara ciupita se chinuie,
geme,striga...

Mintea-ti-e departe
iar sufletul aici
cu o dorinta arsa de ura.
Incerci sa maschezi
lacrima pierduta
cu un zambet pal.

Ai vrea sa strigi,dar taci
modelezi sentimente de hartie
si le prinzi la pieptul rece.
E frig si afara ploua.

Frunzele moarte imita dansul fulgilor de nea
iar copacii suspina in soapte,
in vuiete amagitoare.
E toamna,e frig si ploua.

Si crestetul ti-e plin:
de o parte cuvintele
de cealalta parte necuvintele,
iar tu te pierzi in gol...
E o liniste de cimitir
ce-ti apasa greu suflarea.

E galben palid si e frig,
toamna bolnava isi plange durerea,
singuratatea iti sopteste amarul
cu miros de chihlimbar...

Cum sa vorbeşti despre iubire cand totul în jurul tău e gol?E imposibil sa cresti o floare pe un pămînt arid, sa rupi perdeaua groasă de fum ce se-mpaienjeneste rapid, la fiecare greşeală a ta...Si totuşi continui sa inspiri ura, sa speri, sa te rogi unui Dumnezeu ascuns dar prezent, continui sa lupti,sa treci mai departe chiar dacă ştii ca nu mai ai timp.
        Eşti urmărit de un suflet sau de o icoana,de un gand sau o dorintă,de ploaie...
 
 Lumea este o stofă brodata cu fire moarte, purtătoare de sentimente, destine arse si rugi greşite.

      Cine sunt eu sa găsesc cuvintele potrivite pentru tine? De ce sa-mi auzi glasul cand eu scrijelesc cu penita cuvinte mute, închise sau încărcate cu mici artificii?
            Nu încerc nimic si nici nu pretind sa fiu CREATOR...
     
                 Cuvantul crud, cu miros de primăvara,cu nuanţă de verde proaspăt ce nu rodeste ci mangaie sau o prietenie de cuvinte cu miros de sufl, cu o capacitate de mutilare încleştată pe retina ta, ce nu mangaie dar rodeste?
        Tu ce preferi...?

In incercarea...

O voce suavă,un gînd cald,fiorii dulci ai fericirii,
O umbra pala si o îmbrăţişare sinceră.
În încercarea de a-ti exprima sentimentele neclare,suferinţa,iluzia de culoare,de viaţa,ai ajuns la o credinţa oarbă si surdă,la o dăruire împotriva ta.Si iată,deci,cum pentru cîteva secunde te-ai lăsat furată,îmbătata de mirosul a ceea ce numim"iubire".
O lacrimă,un glas stingher ce-ti freamăta sufletul,strigînd,zbatandu-se sa iasă la suprafaţă.
O umbra pala si un"ramas-bun"ce te arde.
În încercarea de a purta un dialog cu "iubirea",in dorinta de a da viata cuvintelor,de a modela intelesurile,ai uitat ca"Dragostea adevărată înseamnă sa îti dai inima si sufletul celui care ti le va zdrobi".(C.Dickens)

Continuu!

Am încercat,
am vrut,
am sperat...
Am simţit,
am lovit,
am regretat
si totuşi rămîn neştiutoare,
zambesc prosteste,
simt greşit
si iar mă doare...!

Scuza

Mizerabil zambet,bolnav si prefăcut...
si tu,
o simpla piesa de joc pe tabla experienţei,
un asasin de iluzii inocente,
un vultur nebun după mirosul provocator al durerii.
Si eu,
mă umplu de dispreţ...
sorb ultima picătură de prezent,
respir încet...
iar pentru ca am vrut..
Am ucis!